You hear me we have come so far

Un loc care ma linistea ,singurul lucru care se auzea era decat apa tulbure ,insa aceeasta priveliste ma ducea cu gandul in alta lume ,ma facea sa uit de tot si imi stergea amintirile neplacute .Desi de multe ori incerc sa scap si sa ma mint pe mine insumi ,nu realizez ca defapt imi fac rau .Incerc doar sa spal acele amintiri si sa le transform in altele mai placute mintindu-ma pe mine insumi .Imi duc mana la ochiul stang si il acopar ,privind inca acest peisaj ,bratara care era pe mana de la ochi se caltina incet .Acesta bratara era singura care imi aducea aminte de o singura amintire frumoasa.Dar aceea amintrie se sfarsise ata de repede ,pur si simplu se evaporase .Si pe mine ma lasa in acelasi loc rece asteptand sa se intoarca la mine fericirea .
Imi cobor mana si lasa vantul rece sa imi scuture lacrimile care involuntar alunecau lin pe obraji ,Un moment de triste ,care va trece la fel de repede cum venise .Doar lasa ploia sa iti spele trecutul .Lasate purtat de sentiemete necunoscute .Dupa cele clipe de gandire m-am asezat pe iarba continund sa admir aceel peisaj din fata mea ,ridic mana si din neatentie trag de bratara rupand-o .
Margelele care erau asezate in roide pe aceea ata ,acum erau toate pierdute in iarba .Sa ma pun sa le caut necesita prea mult timp .Afisez un zambet scurt si ma relaxez .Ganadindu-ma ca intr-o zi acesta va ceda singura ,mai devreme sau mai tarziu oricum se rupea .Cel mai important era sa patrez aceea amintire vie in sufletul meu si sa nu las pe nimeni sa imi mai desfigureze inima .De aceea trebuia sa fiu puternica .Ca doar nu am rezistat deageaba atat timp in acel orfelinat .
Vreme pare destul de placuta desi vantul mai batea chiar nu ma dernaja ,m-am intins pe iarba ,si am privit cerul .Si zaream un nor care mai trecea grabit .
Totul era normal ,o zii obisnuita ,nu chiar una obisnuita mai mult era o zii de odihna .Era una din acele zile cand ma refugiam de lume si incercam sa imi maschez sentimentele ,mergand in acelasi loc pe care il vizitam inainte sa plec de la orfelinat ,insa dupa ce parasisem acel orfelinat am inceput sa nu mai vin ep aici.Simplu pentru ca descoperisem lumea si uitase o parte din acele amintiri insa orice as face ele revin inapoi.

In mintea lui Kizu era o adevarata debandada. Nu mai putea sa'si puna ideile in ordine, toate cuvintele care'i intrau pe o urche ieseau la fel de repede pe cealalta. Nu se putea concentra, simtindu'se cu mult prea obosit ca sa mai poata sta inchis in sala de consiliu. Se ridica brusc, punand astfel capat la munca pe ziua aceea. Isi duse mana la frunte, simtind cum durerea ii cuprindea intregul cap. Avea nevoie de odihna si de relaxare; nu'si mai gasea locul nici macar acasa, in propria camera, napadit de somnul ce odata il alina atat de usor. Parasi in graba conacul, lasandu'si aripile gigantice si negre sa'si faca aparitia. Iis lua zborul, indreptandu'se spre singurul loc ce stia ca avea sa'l primeasca cu bratele deschise, sa'i aseze capul pe sanul lui si sa'l linisteasca: se indrepta spre cascada linistii lui sufletesti. Cunostea locul ala de cand era foarte si il iubea foarte mult. Era nepretuit pentru el caci acolo isi gasea calmul si isi rezolva majoritatea problemelor; iar daca era vara, apa cristalina era foarte placuta pentru piele. Fara a sti ca nu avea sa fie singur acolo, continua sa se indrepte spre locul ala, aterizand la cativa metrii de cascada, de'acolo luand'o pe jos. Simturile sale erau complet nule cand era atat de obosit asa ca nu simtise nici o prezenta. Isi tinea mainile in buzunar, apropiindu'se fara graba de acel loc. Se opri in loc in momentul cand vazu o silueta in fata lui, analizand'o cu atentie, intrebandu'se cine ar putea fi.

Lasa un oftat scurt ,si isi ridicase mainile spre cer ,zambind prosteste .Impul tacea si trecea ,oare acum cat o fi ceasul,dar nici nu am chinuiam sa aflu ,nu eram o persoana care sa umble cu ceasuri dupa ea .Im asa fel nu stiam cat de repede sau cat de imcet se scurge timpul .Am cascat dupa aceea inchizand cdin nou ochi ,ca de obicei visand .Sa te joci cu alte persoane poate suna rau uneori dar in acelasi timp si amuzant .Nu faceam refrire la un joc murdar in care cineva pateste ceva .Cu siguranta astefl de jocuri detestam.Si acest loc era asa de linistit se parea ca mai nimeni nu trece pe aici .Poate de aceea ma refugiam aici cand eram trista ,nu in toate zilele eram trista insa era un loc special pentru mine .Lasand gandurile cu care ma tot chinui la o parte .
Ma ridic in sezut si imi ating parul ,era scurt ca de obicei,nu la-m avut mereu scurt insa dupa ce mai crescusem adoptasem un sitl mai diferit pe cand la acel orfelinat unde cerscusem toate fetele erau obisnuite cu parul lung .Eu am fost mai cu coarne si mi-am tuns parul ,lasandul scurt,si nu regretam acest lucrur deoarece la un momentdat am relizat ca sunt mai diferita ca si aceei copii si acele femei care mai mult puteau fi numite creaturi .Lasand si amintirile deoparte m-am ridicat ca sa plec .
Desi mai vroiam sa petrec ceva timp aici ,ma indrept spre apapa dandu-mi pantofii din picioare si intrind in apa .Mai aproape de mal apa era foarte mica ,am simtit un fior rece ,placut de mult nu mai simtisem acest sentiment .Mi-am luat din nou pantofii in picioare apropindu-ma de acel necunoscut si facand cu mana catre acesta .Nu era mare distanta intre mine si el .
Nu am petrecut prea mult timp in apa si m-am intors cu fata spre locul de unde plecase ,insa mai vad o persoana aici.Si eu care credeam ca eram singura careia ii place acest loc.Insa se parea ca si alte persoane simt nevoia de o eliberare.Oricum nu aveeam sa il deranjez ,nu mai stateam pentru mult timp aici ,deci nu aveea de ce sa isi faca griji .

Zambise usor cand fata il vazu si continua sa se apropie de malul cascadei. SImtea prea amre nevoia de relaxare ca sa ii mai pese ca poate deranja, ca poate nu era bine-venit aici sau alte lucruri. Isi inchise scurt ochii, asezandu'se turceste pe mal, aproape de apa, privindu'si imagina oglindida in aceasta. Se vedea foarte usor oboseala de pe chipul acestuia, lucru ce'l facuse sa ofteze usor. Acum daca statea mai bine si se gandea, o cunostea pe fata. Era un membru al consiliului din care si el facea parte. O mai vazuse de multe ori insa nu intrase niciodata intr'o conversatie neoficiala cu ea. Dadu usor din umeri, continuand sa ramana tacut si sa stea in pozitia aia, plimbadu'si un deget pe suprafata apei, parca incercand asa sa transmita acesteia toate gandurile care'l apasau ca el sa poata sta linistit apoi. Dar nu era posibil, lucru ce'l facuse sa zambeasca oarecum ironic. Privi inainte, mai exact spre locul de unde apa cadea, locul ce caracteriza si oferea denumirea de cascada. Un mic curcubeu se arata la baza acestuia, facandu'l pe Kizu sa'l priveasca atent, admirativ, caci nu mai vazuse de mult asa ceva.

Intr-unele din zilele astea am vrut sa tot scap de trecut ,insa cu cat am alergat mai departe de el .Asa usor ma ajunse din urma .Dar am de gand sa scap de acele amintiri cumva .Dar inca nu stiu ce sa fac ,sunt atat de confunza daca as putea sa stiu ce este cu mine sau cu sentimentele mele .Poate ca odata o sa vina raspunsul pe care il astept de mul ,de atat timp.Oh inca suspins si astept crezand ca se va intampla ceva pentru mine.
-Si tu esti din consiliu nu ,scuza-ma daca am gresit insa inca nu sunt familiarizata cu locul.Undeva departe ,am sa plec candva si atunci cu sigurnata am sa uit de trecut .Insa pe el ce il supara ,se parea ca oricine aveea ceva de care vroia sa scape .Si el era in aceeasi situatie ca mine pare ca ceva il supara cu adevarat .Insa nu aveeam de gand sa il deranjez ma duc un pic mai departe de acesta si ma asez pe iarba ,inspir adanc ,cand zaresc o margea de la bratara .Am ridicat-o de pe pamant ,privind-o si zambind ,Stiam ca ai sa te introci la mine ,chiar daca nu intraga insa o bucatica din tine tot se va rentoarce la mine .De aceea inca mai pot sa zambesc .
Am sa incerc din rasputeri sa nu ma mai las doborata ,si cand or sa fie zile mai negre in viata mea am sa zambesc ,am afisez un zambet plin de fericire .
Inca privesc aceea margea ,ma ridic dupa aceea deciznd sa caut si celelate bucatii .Am inchis ochii si am inceput sa merg ,lasand vantul care adia lin sa imi poarte firele de par ,parul meu care era destul de scurt ,inca mai dansa in adierea vantului

Auzindu'i vocea fetei, Kizu isi indrepta privirea spre ea, analizand'o cu atentie. Era o prezenta destul de linistitoare din punctul lui de vedere, mai ales ca el se simtea, de'obicei, incordat cand era in prezenta cuiva in locul asta. Insa de data asta nu se putea aceeasi problema, semn ca fata avea ceva special, o aura mai aparte ce'o inconjura. Ii zambi calm, stand acum turceste in fata ei si cu spatele la cascada.
-Da, sunt in consiliu. Defapt, eu sunt Kizu Yogune, liderul acestei lumi insa nu conteaza. Imi pareai foarte familiara, te'am mai vazut la sedinte, nu'i asa?
Continua sa'si pastreze zambetul pe buze, observand margeaua cu care fata se juca, si faptul ca, probabil, incepuse sa le caute si pe celelalte. Galant, Kizu se apropie de ea, asezandu'se in genunchi, incepand sa caute si el restul margelelor ca sa o ajute. Nu'l deranja deloc, din contra, aceasta activitate avea sa'l mai calmeze putin, toata atentie fiindu'i indreptata spre gasirea margelelor. Le strangea pe toate in pumn, gasindu'le destul de repede caci privirea lui de vampir era chiar foarte de folos in astfel de clipe.

Era o pierdere de timp sa caut acele margele ,oricum nu le gaseam.Ma intorc catre acesta si vad ca zambeste,asta insemna ca nu il deranja prezenta mea aici .
-Ah de aceea imi pareai cunoscut,il mai vausem de cateva ori ,dar nu prea eram atenta la personele prezente la consiliu.Defapt nu ii analizam nu vroiam ca acestia sa zica ca ii studiez sau poate le venea vreo idee ca am un plan in minte.Plan ce ciudat suna si acest cuvant ,insa cand eram mica visam la multe lucruri nefolositoare .Cel putin asa cred acum ,insa niciodata nu stii ce se poate intampla .Ai grija ce iti doresti ,suna destul de hilar ,dar nu imi pasa ,nu sunt o persoana care usor de convins .Unele lucruri nu le cred pana ce nu le vad,paream enervanta la un momentdat .Dar dupa o serie de lucruri neplacute in viata iti vine greu sa mai crezi ca se poate intampla ceva de bine.Raman surpirnsa de gestul acestuia .Mi se pare destul de interesant sa vad ca cineva ma ajuta sa caut un lucru atat de marunt care parea pur si simplu nesemnificativ .Insa pentru mine aveea o valoare.
-Iti multumesc ,pentru ceea ce faci afisez un zambet scurt ,nu vroiam sa par o persoana egoista ,deoarce acesta ma ajutase sa gasesc acele margele.Era un fest frumos din partea sa ,insa nu vroiam sa par o persona prea disperata dupa acel obiect .Observand ca acesta isi pastreaza zambetul .Care era destul de atragator in acelasi .Am sa ii spun ca nu este nevoie sa le mai caute ,era mai bine asa oricum candva to se vor pierde acele margele si nu va mai fi nimic din ele .O amintire nu se rezuma doar la un obiect .Aceea amintire trebuie sa traisca in sufeltul tau nu prin existenta unui obiect .
Puanand mana pe umarul acestuia .Nu este nevoie sa ma ajuti sa caut acele margele ,apoi aifsand un zambet bland p.

Continua sa caute margelele, privirea lui dezvoltata gasindu'le foarte repede, fara nici un pic de efort. Isi pastra zambetul pe buze, simtind cum incepea sa se linisteasca, mintea lui fiind mult mai limpede acum decat atunci cand venise la cascada.
-Nu e nevoie sa'mi multumesti, ma bucur ca te pot ajuta.
Ii raspunse pe un ton calm si indulgent continuand sa isi vada de treaba. Inca cateva margele si ar fi terminat, defapt, deja terminase sa le stranga. O privi usor confuz pe fata cand aceasta isi puse o mana pe umarul lui, rostind acele cuvinte. Kizu zambise si mai larg, dand negativ din cap, asezandu'se in sezut, deschizand putin pumnul ca sa'i arate fetei ca deja reusise sa le stranga.
-Cred ca aceste margele sunt importante pentru tine, probabil o fosta bratara daca nu ma insel, o amintire de demult. E pacat ca sa nu o refacem daca ti atat de mult la ea. Desi amintirile domnesc in mintea noastra, ele nu vor ramane mereu acolo, pe cand un obiect ne va ajuta sa nu uitam.
Vorbea calm, deloc grabit, cu un accent perfect. Isi apropie mana de parul fetei, trecandu'si degetele prin el pentru a lua cateva fire de par, dar fara a i le smulge, acestea cazand singure la contactul cu mana baiatului, ca prin magina. Rasucise acele fire, formand astfel un snur ce avea sa reziste mult timp de'acum incolo, dar care era si elastic, lucru ce sfida normalul. Insa cand e vorba de un vampir, nimic nu mai e normal, mai ales abilitatile lui. Incepuse sa puna margelele pe bratara, terminand'o rpd, punandu'i'o fetei apoi pe mana.
-Vezi? E ca noua.