I cry when angels deserve to die. [Privat.]

Stelele cerului se irosiră din albastrele adâncuri şi legând frazele lor de argint , desfăşurară încă o dată pământului scriptura lor cea fără tâlc . Râul , copil nepăsător , gângurea povestea lui de munte şi înşira pe firele - i de apă luminile de sus . Chloe , privea tăcută cum apa îşi croia drumul cu o uşurinţă nebănuită şi dispărea după un şir de copaci mari . Era linişte în jurul ei , dar de fapt nu era . Totul era în contradictoriu de la un timp .
- Liniştea dinaintea furtunii , spuse cu glasu - i spart şi schiţă un mic zâmbet . Îşi ridică uşor picior gol , acoperit doar puţin de fusta de culoarea celui mai întunecat abis şi - şi trecu mâna prin părul lung , ce - i acoperea spatele gol . Era destul de târziu în noapte , şi chiar dacă era răcoare , nu o deranja că purta doar un sutien şi - o fustă . Oricum nu simţea frigul , având în vedere că însuşi sângele ei , era rece şi îngheţat . Se întinse pe iarbă , ochii ei , fixând cerul plin cu diamante .
După un timp , simţi o nouă prezenţă , dar nu se obosi să - şi ridice privirea , pentru a se uita cine e . Îşi trecu degetele prin iarba din jurul ei , rupând un fir , pe care începu să - l învârtă între degetele lungi şi albiciose . Unghiile ei , colorate în roşu , străluceau în lumina palidă a reginei nopţii moarte , care domnea pe cerul nesfârşit . Clipi de mai multe ori , ochii ei de un albastru inuman , urmărind o stea căzătoare . Se gândi o clipă la ce se spunea despre stelele căzătoare , apoi zâmbi scurt . Auzi paşii apropiindu - se de ea şi când se opri , se gândi că respectiva persoană era în spatele ei .

Nu vroia sa doarma,nu avea de ce,un rege al nopti ca el sa rateze o noapte ca acesta? Nici gand. Ofta usor mergand printre firele de iarba verzi ca smaraldul care ii imitau perfect irisul ochilor lui.Acel verde nebunesc printre care te pierdeai,puteai zice ca este pur chiar daca nu era , era demonic in sensul lui , mult prea real ca sa il crezi, insa si cand ochii lui deveneau rosii insa urma aceia de verde omenesc insa si diavolesc nu se pierdea nici daca vroiai.Ofta usor ciufulindu-si parul mergand in continuarea avand mainile in buzunarele jeansilor.Privea doar in fata lui.Se propti de un copac punandu-si capul pe cotul lui privind cerul si in fata lui.O fata,o persoana, o fiinta, cineva uman, cineva care poate il putea salva din plictiseala asta si starea lui de amorteala. Privi acea stea cazatoare chiar daca parea mult mai interesat sa o priveasca pe fata aceia de la spate, si spatele ei conta in momentul de fata. Surase scurt indreptanduse spre ea. Era in spatele ei privind fiecare miscare pe care o facea.
Se aseza turceste punandu-si barbia pe umarul ei suflandu-i in ceafa dupa care continua sa se uite la steaua cazatoare care il fascina atat de mult insa nu atat de mult ca ea.

Nu se mișcă de acolo, continuând să se joace cu acel fir de iarbă, așteptând parcă să vadă ce va face. Căută alte prezențe, dar nu o găsi decât pe ea lui, ceea ce într-un fel o încânta nespus. Tresări scurt când se așeză lângă ea, și bărbia lui își găsi locul pe umărul ei. Rămase calmă în schimb, fără a se sfii de modul în care era îmbrăcată. În fond, natura ei de sucub nu îi permitea să fie stânjenită.
-Ce-i cu tine pe aici, hă? întrebă suspicioasă și ridică o sprânceană, apoi se întoarse ușor, spre el, privindu-l printre genele-i lungi. Îl analiză o clipă, ca mai apoi privirea-i să se oprească asupra ochilor lui. Trase aer în piept, calmă, în timp ce începu să se joace cu o șuviță de păr, pe care o răsucea lent pe deget, într-un mod provocator. Își trecu limba peste buze încet, clipind des și afișă un zâmbet al naibii de fermecător, știind că asta-l va provoca. Chicoti în sinea ei, apoi se lăsă pe spate, privind cerul negru al nopții.